Verbul este unul dintre cele mai importante elemente ale oricărei limbi. In limba germană, verbele trebuie conjugate în toate timpurile. Acest lucru se poate face în moduri diferite, în funcție de persoană și de timp. Acest articol va explica modul în care verbele sunt conjugate în limba germană pentru toate timpurile, incluzând presentul, trecutul și viitorul.
Verbele neregulate
Unele dintre cele mai comune verbe neregulate din limba germană sunt în mod regulat schimbate în toate timpurile. Acestea sunt cunoscute sub numele de verbe neregulate sau verbe modificate. Exemple de verbe neregulate includ “sein” și “haben”, care se schimbă în trecut ca “war” și “hatte”. Aceste verbe au conjugări diferite în toate timpurile și trebuie învățate de-a lungul perioadei.
Verbe regulate
Aproximativ 85% din verbele utilizate în limba germană sunt considerate a fi regulate. Acestea se schimbă în moduri diferite, în funcție de timp și persoană. Verbele regulate se termină în general cu sufixe precum “en”, “ern” sau “eln”. De exemplu, verbul “spielen” (a juca) se schimbă în “spiele” (eu joc) în prezent, “spielte” (eu am jucat) în trecut și “spielen” (eu voi juca) în viitor. Acest lucru se aplică în mod general tuturor verbelor regulate.
Verbul auxiliar
Atunci când se conjugă verbele în limba germană, un verbul auxiliar poate fi necesar. Acest verbul auxiliar se folosește pentru a ajuta la formarea unei propoziții corecte. Verbul auxiliar cel mai des utilizat în limba germană este “haben”, care se traduce prin “avea”. Acesta poate fi folosit cu alte verbe pentru a se referi la trecut, prezent sau viitor. De exemplu, “ich habe gesagt” (eu am spus) se referă la trecut, “ich habe es gemacht” (am făcut-o) se referă la prezent și “ich werde es machen” (voi face-o) se referă la viitor.
Formarea propozițiilor
Atunci când se formează propoziții în limba germană, este important să se țină cont de toate elementele gramaticale, cum ar fi verbele conjugate corect și verbul auxiliar. Acest lucru este esențial pentru a se asigura că propoziția este corectă și corespunzătoare contextului. Pentru exemplele de mai sus, s-ar putea folosi “du hast gesagt” (tu ai spus) pentru a se referi la trecut, “du hast es gemacht” (tu ai făcut-o) pentru a se referi la prezent și “du wirst es machen” (tu vei face-o) pentru a se referi la viitor.
Șase persoane
Atunci când se conjugă verbele în limba germană, trebuie să se țină cont de șase persoane. Acestea sunt “ich” (eu), “du” (tu), “er/sie/es” (el/ea), “wir” (noi), “ihr” (voi) și “sie” (ei/ele). Fiecare persoană are propria formă de conjugare a verbului și trebuie să fie corectă atunci când se formează propoziția. De exemplu, “ich spiele” (eu joc) se referă la persoana “ich”, “du spielst” (tu joci) se referă la persoana “du” și “er/sie/es spielt” (el/ea joaca) se referă la persoana “er/sie/es”.
Verbul este unul dintre cele mai importante elemente ale limbii germane și trebuie conjugat corect în toate timpurile. Unele dintre cele mai comune verbe neregulate sunt în mod regulat schimbate în toate timpurile, în timp ce majoritatea verbelor sunt considerate a fi regulate și se termină în general cu sufixe precum “en”, “ern” sau “eln”. Un verbul auxiliar poate fi necesar pentru a forma corect propoziția și trebuie să se țină cont de șase persoane. Cu toate acestea, dacă se înțeleg regulile, conjugarea verbelor în limba germană devine mult mai ușoară.
