Mihai Eminescu a fost unul dintre cei mai mari poeți români și unul dintre cei mai versatili scriitori ai secolului al XIX-lea. O Ramai este una dintre poeziile sale cele mai cunoscute și mai iubite. Poezia a fost scrisă în anul 1883 și publicată în revista Convorbiri Literare. Prima versiune a poeziei a fost publicată în 1885 sub titlul “Un rămas”. Poezia se deschide cu o imagine de tristețe și singurătate, în care vorbitorul își exprimă disperarea față de realitatea vieții sale. Acesta își exprimă sentimentele și își îndreaptă rugăciunea către Dumnezeu, implorându-L să se întoarcă și să-i ia durerea. El vorbește despre cât de mult îi lipsește iubirea și dorința de a fi împreună cu cineva, și îi cere lui Dumnezeu să îl facă să se simtă mai bine. În versurile următoare, vorbitorul își exprimă sentimentele de singurătate și tristețe, vorbind despre nopțile în care se simte atât de singur și îndurerat. El vorbește despre nimicnicia vieții sale și despre cât de mult îi lipsește iubirea și căldura altcuiva. El se întreabă dacă Dumnezeu l-ar putea ajuta să uite de toate aceste sentimente și să găsească pacea în ceva. În versurile finale ale poeziei, vorbitorul își exprimă speranța că Dumnezeu îl va ajuta să se simtă mai bine și să găsească liniștea în iubire. El se roagă pentru a găsi cineva care să-l iubească și să-i ofere căldura și înțelegerea de care are nevoie. Poezia se încheie cu o notă de speranță și optimism, deși vorbitorul rămâne încă singur și trist. O Ramai de Mihai Eminescu este o poezie profundă și emoțională care ne vorbește despre sentimentele de singurătate și tristețe pe care le simte un om și încercarea sa de a se conecta cu cineva. Poezia este un strigăt din adâncul inimii, o rugăciune disperată adresată lui Dumnezeu pentru a ajunge la cea mai profundă iubire și înțelegere.
